Motto-ul e inicitant, deoarece provine de la un autor favorit:
"Rolul cel mai important al bibliotecii este de a favoriza descoperirea acelor cărţi de a căror existenţă nu ştiai, dar a căror importanţă se dovedeşte pînă la urmă a fi capitală". - UMBERTO ECO
In
NATO Euforia Luca Niculescu radiografiaza precis:
"Reţeta de succes ar fi următoarea: la fel ca la sommet-ul francofoniei de acum un an şi jumătate, cînd se organizează un eveniment major în România, trebuie să vorbeşti despre chestiunile colatarele, dar să eviţi problema de fond."
si comenteaza un pic ironic
"Orice dezbatere din presă trebuie să conţină însă şi întrebarea: „Ce va cîştiga România de pe urma summit-ului?". Nu ştiu ce va obţine România (dacă te uiţi la Letonia, care a găzduit reuniunea de acum doi ani, vezi că nu a devenit o nouă stea pe firmamentul politicii internaţionale), în schimb, sînt unii români care vor avea de cîştigat: e vorba de patronii de hoteluri şi restaurante, care vor fi ocupaţi pînă peste poate şi de cei care pleacă în vacanţă din Bucureşti pentru cîteva zile. Să sperăm că vor avea vreme frumoasă."
Magdalena Boiangiu este , ca de obicei, caustica in privinta viitorului, in
Dacă povestea asta v-a plăcut..."Unul dintre cei proaspăt aleşi în Parlamentul Saxoniei Inferioare a afirmat la un post de televiziune că Stasi a luptat cu succes împotriva «forţelor reacţionare» şi că Zidul Berlinului nu a fost construit ca să oprească hemoragia spre Vest a locuitorilor din Est, ci pentru a-i ţine pe occidentali departe de Germania de Est. După aceste afirmaţii a fost nevoit să demisioneze" (Washington Post). Mai trăiesc încă oamenii care ştiu cum a fost cu Zidul. Dar e limpede cum va arăta propaganda comunistă peste zece-douăzeci de ani."
Interesanta cartea
Viata si faptele lui Ilie Cazane , comentata de Marius Chivu in
Anchetă despre suflet , dar de ce seamana atit de bine cu G.G.Marquez ,
Un veac de singuratate?
Un articol superb, dar care incepe greoi al lui Radu Cosasu,
Religia relei-credinţe. Merita citit!
Cristian Ghinea despre
Bucătarul chinez inamovibil
"Fang Ning, analist politic la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale, spune că oricum publicul din democraţiile clasice nu prea îşi controlează conducătorii, doar îi schimbă din cînd în cînd. Conducătorii care vor totuşi să consulte poporul organizează referendumuri, sondaje sau aşa-numitele „jurii cetăţeneşti". Aşa că, spune Ning, poporul în Vest este un fel de client de restaurant cu meniu fix, care poate să aleagă cine este bucătarul, dar nu poate să aleagă ce fel de mîncare va degusta. De cealaltă parte, în democraţia chinezească, clienţii restaurantului au parte mereu de acelaşi bucătar – Partidul Comunist –, dar felurile de mîncare, respectiv politicile, pot fi alese din meniu. [...]Date fiind ultimele evenimente, îmi imaginez răutăcios un grup de tibetani strînşi la întîmplare de pe străzi, puşi să discute cu nişte experţi în tortură şi apoi rugaţi politicos să voteze ce metodă preferă."
Si, in sfirsit, despre conducere ,in
Viitorul preşedinte american :
"Psihologii au descoperit că un lider prea categoric înrăutăţeşte relaţiile cu cei din jur, dar prea puţină hotărîre limitează posibilitatea de atingere a unui scop. În cuvintele managerului Jeff Immelt: „Cînd conduci General Electric, e nevoie să zici cam de 7-12 ori pe an «faci exact cum îţi spun». Dacă spui de 18 ori, te părăsesc oamenii cei mai competenţi. Dacă spui doar de trei ori, compania se prăbuşeşte"."
Post page:
http://serviciipeweb.ro/iafblog/2008/04/01/dilema+Veche+Si+STAREA+BIBLIOTECILOR.aspxWeblog post by 'admin' on 'dilema veche si STAREA BIBLIOTECILOR '
Categories:dilema;proprii
